Dulciuri cu imagini
- Details
- Written by: Foxyy
- Category: Dulciuri cu imagini
- Hits: 46692
Aluatul, la fel ca la pasca cu branza dulce, este cel de cozonac. Tava, aceeasi de la pasca cu branza: mare si-n lungime si-n latime, dar si inalta!
Umplutura:
- 800 ml smantana
- 6 oua
- 6 linguri de zahar
- 6 linguri de cacao neagra
- esente (rom, vanilie)
- stafide
- coji de lamaie, portocale (optional)
Anul acesta am zis ca incerc si cu ciocolata de menaj, de curiozitate, asa ca am topit pe abur 100 g ciocolata:
Am amestecat cacao cu zahar:
Apoi am pus peste ciocolata galbenusurile, amestecul de cacao si zahar:
Am amestecat totul cu mixerul si am inceput sa pun smantana, rand pe rand:
La final, am pus si albusurile spuma, stafidele si esenta de rom:
Peste aluatul crescut (si pus mai gros in tava) am pus compozitia de mai sus, apoi am trecut cateva snururi din aluat peste tava si e gata de copt. Aluatul e bine sa fie mai gros, iar compozitia mai densa, altfel e posibil ca o mare parte din crema sa strapunga aluatul si sa ajunga pe fundul tavii):
Se coace timp de 80 de minute, la foc mic. E gata cand se desprinde aluatul de pe margini si crema nu mai pare lichida. Se taie rece:
Umplutura:
800 ml smantana
6 oua
6 linguri de zahar
6 linguri de cacao neagra
esente (rom, vanilie)
stafide
coji de citrice (optional)
Anul asta am zis ca incerc si cu ciocolata de menaj, de curiozitate, asa ca am topit pe abur 100 g ciocolata:
- Details
- Written by: Foxyy
- Category: Dulciuri cu imagini
- Hits: 47549
Reteta pentru pasca cu branza dulce o avem de la o matusa de-a mea, de vreo 20 de ani numai pe asta o executam! Aluatul este cel de cozonac, iar pentru umplutura avem nevoie de:
- 2 - 3 kg de branza dulce
- 15 - 20 de oua
- 800 g zahar
- 1 lingurita amoniac stins cu lapte
- 2 linguri pline cu faina
- esente (vanilie sau rom)
- stafide multe, multe
- scortisoara si coji de citrice, pentru cine doreste; eu n-am pus.
Obs.: eu fac umplutura in general din 2.5 kg de branza dulce, scursa bine de zar. Compozitia rezultata ajunge la fix pentru 2 tavi dreptunghiulare, de aprox. 30x45 cm (nu le-am masurat, dar sunt maricele).
Pun 17 sau 18 oua, depinde de marime. Daca sunt foarte mari, se pot pune 15, ori chiar si mai putine. Daca-s foarte mici, merg 20, ori chiar vreo doua peste.
Daca branza e mai acrisoara, pun ceva mai mult zahar (dar gust mereu). Daca e dulce branza, scad usor cantitatea de zahar, iar la final, daca mai trebuie zahar, mai pun vreo doua linguri.
Separam albusurile de galbenusuri. Cu mixerul, sau cu o lingura de lemn, amestecam bine zaharul cu galbenusurile:
Cand s-au albit ouale de la atata amestecat, punem branza si amestecam timp de o ora (manual) sau vreo 15 minute, cu mixerul:
Dupa aceea adaug faina, esentele (vanilie de obicei) si amoniacul stins cu lapte:
Albusul il bat spuma cu mixerul. Daca n-aveti, folositi telul, dar bateti cate 5-6 albusuri deodata:
Peste crema de branza pun albusul spuma, dar rand pe rand. Aproape de final adaug si stafidele, gust si potrivesc de zahar si esente, daca mai e cazul:
Imbrac tava mare dreptunghiulara cu aluat (atentie: trebuie tava inalta):
Branza se pune in tava dupa ce-a crescut aluatul, exact inainte de a baga tava la cuptor. Nu se rastoarna, ca altfel se taseaza aluatul - se pune cate-o lingura ici colo:
Din compozitie, dupa cum ziceam la inceput, se fac 2 p??ti in tavile astea marisoare. Noi punem si cateva snururi de aluat peste branza, apoi pensulam totul cu ou batut:
Se coace la foc mic, mai bine de-o ora, pana cand se coloreaza frumos deasupra:
Am facut si-o pasca rotunda, in capacul de la tigaia cu gratar
Si coapta:
Pasca se taie de obicei cand e rece. Se poate taia si pasca fierbinte / calda, dar trebuie mare grija la branza. Nu e lichida, dar e relativ moale si se mai poate imprastia.
Aceasta pasca este foarte parfumata, branza e nemaipomenit de buna, aproape cremoasa.
- Details
- Written by: Foxyy
- Category: Dulciuri cu imagini
- Hits: 149093
Kunefe cunoscuta si sub denumirea de Konafa, kn?feh (Arabic: ?????), Knafah, Knafe, Kenafi, Knafeh Nabulsieh, Peynirli Künefe (in turca, Peynirli inseamna prajitura), cadaif ori cataif este o prajitura caracteristica bucatariei orientale (turca, levantina (Palestina, Siria, Iordania, Liban) ori greceasca). Se pare ca denumirea de Knafeh Nabulsieh vine de la orasul Nablus, aflat la aproximativ 60 km nord fata de Ierusalim si primele prajituri de acest gen s-ar fi facut pe la 1400. Dupa 1575, reteta a ajuns in tot Imperiul Otoman, care controla Palestina in acele vremuri.
Prajitura numita cataif isi are originile in Imperiul Otoman. Este un desert traditional turcesc, facand parte din aceeasi familie cu baclavaua. Preluata de greci ("???????", pronunat "kataifi") si adusa in Romania o data cu fanariotii, reteta de cataif a ajuns extrem de apreciata, folosita des de gospodine. A fost insa uitata dupa 1944, datorita lipsei acute de pe piata a ingredientelor principale, fara de care reteta de cataif ramane doar una dintre multele retete ale bunicii si strabunicii, pierduta intr-un caiet prafuit.
Pentru a face aceasta prajitura, ne trebuiesc niste taitei foarte fini, pe care eu i-am gasit la un magazin turcesc, apoi ceva umplutura (eu am preferat branza, dar se poate folosi si fisticul), peste care se presara sirop din abundenta!
Reteta o am de pe net - sunt zeci de variante.
Pentru aceasta minunatie m-am inspirat (aproape in totalitate) de pe un site libanez. Inainte de-a va gandi sa faceti aceasta prajitura, cautati niste taitei speciali - cataif!
Si verso:
Urmarind intocmai reteta de pe site-ul de mai sus, care zicea ca-ntai se face siropul, am pus intr-o cratita 3 cani cu zahar (erau cani de cafea):
Si 1 ½ acelasi tip de cana, dar cu apa, de data asta:
Se da cratita pe foc si se amesteca mereu, sa se topeasca zaharul, apoi s-adauga 1 lingura (desi in reteta zicea lingurita, eu am pus lingura) zeama de lamaie (proaspat stoarsa) si se lasa la fiert inca 10 minute. Cine are termometru bun de luat temperaturile mancarurilor (deci rezistenta la temperaturi inalte), verifica sa ajunga fiertura la 225 grade Fahrenheit (adica 107.22 grade Celsius). Eu n-am termometru, asa c-am urmat celalalt sfat si am lasat zeama la fiert pana ce bobita de sirop nu se mai scurge de pe farfurie:
Dupa ce-a fiert, se da cratita deoparte si se toarna 1 lingura apa din flori de portocal (eu am gasit mere cu flori de portocal, deci pe-aproape). Se lasa la racit, apoi se poate baga la frigider, daca nu e nevoie de el chiar atunci. Acest sirop rezista mult si bine (cateva saptamani) si poate fi utilizat si pentru alte dulciuri: salata de fructe, serbet, etc.
Dupa sirop, a venit randul umpluturii. Eu n-am gasit branza akkawi ori dil, asa ca am folosit mozzarella. Aproape 1 kg am avut. Am dat toata branza prin razatoare, apoi am turnat peste ea 2 linguri cu zahar si 1 lingura apa din flori de portocal (cu mere), desi in reteta zicea apa din flori de trandafir - dar eu n-am gasit asa ceva, din pacate:
Am amestecat usurel totul s-apoi am dat deoparte si cratita asta. In reteta originala branza era taiata bucati, dar eu am preferat razatoarea.
Acum se trece la etapa a 3-a: se pun la topit aprox. 340 g unt, dar avand grija sa nu se arda:
Blatul de cataif l-am taiat in 2 pe orizontala. Peste 2 foi de aluminiu am pus partea de jos a blatului, apoi, cu grija, am pus blatul astfel "invelit" in cutia de plastic initiala a taiteilor. Am turnat cu lingura untul topit peste "taitei", avand grija sa "ud" toata suprafata:
Peste blat am pus branza:
Apoi am rasturnat partea superioara de taitei si am turnat sirop. Nu am pus tot siropul si bine am facut, ar fi iesit prea dulce (pentru gusturile noastre):
Am imbracat toata prajitura in folie de aluminiu (dar am scos-o din cutia de plastic) si-am lasat-o pe masa, cam vreo ora, apoi am bagat-o la cuptor, la 350 F (adica 180 Celsius), pentru jumatate de ora (taiteii erau deja prajiti, am pus-o mai mult ca sa se inmoaie bine branza si sa se patrunda / amestece siropurile / aromele). Am mai lasat-o putin pe masa, sa se raceasca, apoi am dat deoparte toate foliile de aluminiu si-am pus prajitura intr-o cutie de plastic, apoi am taiat! Se serveste simpla:
Ori cu cateva boabe de rodie (care-s mai acrisoare si mai taie din dulceata prajiturii):
Si detaliu:
- Details
- Written by: Foxyy
- Category: Dulciuri cu imagini
- Hits: 17978
Baumkuchen e o prajitura traditionala nemteasca, avand o vechime de peste 500 de ani. Cunoscut si sub numele de "Rege al Torturilor", Baumkuchen este un fel de tort stratificat, cunoscut in multe tari din Europa. Cand este taiat, tortul surprinde prin "inelele" de aur, care ii confera numele sau german, Baumkuchen care se traduce "Tort Copac". Pentru a obtine efectul de "inel", un strat subtire de aluat este periat mecanic in mod egal pe un rotisor) si se lasa sa coaca pana capata o nuanta aurie, dupa care procesul se repeta. Brutarii cei mai priceputi vor repeta procesul de mai multe ori. Unii dintre ei au fost renumiti pentru ca au creat Baumkuchen avand o lungime de aproape 1 metru, cu 25 de straturi si cantarind peste 45 kg.
Exista si o versiune "orizontala" a acestei prajituri, denumita "Schichttorte" si nu este necesar un rotisor, ci doar o tava obisnuita, astfel incat straturile (inelele) vor fi orizontale. Se pune un strat de aluat in tava, se coace, apoi se adauga aluat peste primul strat, iar se coace si tot asa, pana se termina aluatul. Din nefericire, aceste straturi orizontale nu mai au nimic in comun cu inelele copacilor iar Schichttorte seamana mai mult cu o prajitura obisnuita.
Baumkuchen poate fi acoperit cu zahar sau cu glazura de ciocolat?. In unele retete, Baumkuchen este acoperit cu marmelada sau gem si apoi glazurat cu ciocolata.
Nu se stie exact cine a facut pentru prima oara Baumkuchen, dar unii presupun ca in in jurul anului 1790 in orasul Salzwedel, Maestrul Cofetar al Regelui Prusiei Frederick William al II-lea a facut pentru prima data aceasta prajitura.
Altii sustin ca Baumkuchen provine din Grecia, datorita similaritatii dintre stilul de coacere al prajiturii si modalitatea greceasca de-a praji carnea la rotisor.
Pe de alta parte, se crede ca prima prajitura Baumkuchen a fost preparata de catre Johann Christian D Andreas Schernikow (1784-1852). Fiul sau, Andreas Friedrich Schernikow (1815-1875) a preluat afacerea in 1842, precum si reteta de Baumkuchen.
Reteta e luata de pe net si respectata intru totul! Iaca si dovada!
Ingrediente:
- 250 g unt
- 250 g de zahar
- 1 pachet de zahar vanilat
- 5 oua
- 50 g migdale tocate
- 125g faina
- 125 g amidon (de porumb)
- ½ de lamaie (suc)
- 3 linguri de rom
- Glazura de ciocolat?
Untul, zaharul, zaharul vanilat si ouale se bat pana rezulta o crema pufoasa.
Punga mea de migdale macinate:
Se adauga migdalele, faina si amidonul:
Si se amesteca din nou, pana rezulta o crema:
Romul folosit:
Am stors o lamaie:
La final se adauga sucul de lamaie si romul:
Se unge o tava cu grasime - eu am folosit unt. In partea de jos a tavii se pune hartie de copt / pergament. Se intind 3 linguri de aluat, cat sa se acopere acea hartie de copt, apoi se baga la cuptorul preincalzit la 220 grade Celsius, cat sa se "bronzeze" - cam 3-5 minute (maxim).
Pe urma se scoate tava, se pun alte 3 linguri (aproximativ), se intind si iar se da tava la cuptor. Se repeta totul pana cand este folosit tot aluatul. Astfel se formeaza acele straturi / inele.
Se lasa sa se raceasca, apoi se glazureaza cu ciocolata.
Eu am presarat si migdale macinate:
Taiata:
Mai de-aproape:
Aceasta prajitura este mai gustoasa daca se taie dupa 2 zile.